Tag Archives: BursaSite România Râmnicu Sărat

Prețuri speciale la construcții de website-uri!

BursaSite România cu o experiență de peste 14 ani în construcții de website-uri și aplicații, cu un portofoliu redundant pe piața din România cu diferite proiecte în website-uri de prezentare și mai ales platforme de marketing online.

Punem la dispoziția dumneavoastră, discount-uri de până la 40% la următoarele servicii și pachete de website-uri:

  • Realizare Logo,
  • Seo,
  • Optimizare viteză dechidere website,
  • Realizare website de prezentare,
  • Realizare platformă de marketing on-line,
  • Publicare automată în rețelele de socializare: Facebook, Twitter, Instagram, Pinterest e.t.c.
  • Realizare aplicație pentru Android.
construcții de website-uri

Pentru detalii și informații puteți să aplețai la tel: 0766776264 acest nr de telefon este disponibil și în whatsapp, pe mail la: office@bursasite.ro.

Realizare App în Android

BursaSite România, lansează un nou servicu!!!

Realizare aplicație în Magazin Play după propriul website.

Orice afacere ai avea, aceasta are la bază interacțiunea și comunicarea dintre oameni. Aceștia au, și folosesc în permanență, telefonul.

Android – Afacerea ta trebuie să fie la îndemâna lor.

Afacerea ta trebuie să ajungă în telefonul clienților, partenerilor sau angajaților tăi.

Imaginează-ți! Fie ca sunt online sau nu, aceștia sunt în contact direct cu tine, în orice moment.

Doar își deschid aplicația și au acces la toate instrumentele ce le oferi pe website-ul tău chiar și pe aplicație.

Android

Vor să se informeze, să te găsească, să-ți ceară ajutorul, să-ți trimită feedback, să comande, să se programeze și multe altele.

Pentru realizarea unei aplicații, după website-ul companiei dumneavoastre puteți să mă contactați la numărul de telefon: 0766776264 sau prin e-mail la bursasite@gmail.com pentru detalii și oferte de preț.

Cum puteți optimiza datele din Google Analytics pentru îmbunătățirea clientului.

Google Analitycs

Google Analytics – Nu mai sunt comercianți care depind exclusiv de date tradiționale, cum ar fi vârsta, venitul, locația, sexul și demografia pentru a dezvolta campanii.

În această nouă epocă de marketing, marketing-ul digital ne determină cu ajutorul analizei clienților.

Google Analytics

Această formă de analiză evidențiază, în detaliu, comportamentul și procesul de luare a deciziilor al clienților noștri, prin procesarea datelor importante.

Cum funcționează?

Prin adăugarea unei mici bucăți de cod de urmărire javascript pe fiecare pagină a site-ului dvs.,

puteți colecta date despre călătoria consumatorului pentru a analiza dacă acesta duce la un scop profitabil.

Acest cod va urma vizitatorul oriunde va merge pe site și poate fi prezentat în grafice ușor de înțeles cu statistici semnificative.

Aceste date esențiale identifică potențialii clienți și clienții care se întorc în timp ce atrag altele noi.

Google

Prin transformarea acestor statistici câștigate în perspective,

veți obține o mai bună înțelegere a publicului dvs. țintă atunci când implementați o strategie de marketing digital.

Acest lucru va crește rentabilitatea investiției (rentabilitatea investiției) a campaniei și vă va prezenta ajustările necesare pentru bugetul dvs.,

pentru mesajul general al campaniei sau pentru piața țintă.

Iată cum puteți optimiza datele pentru a garanta analiza și utilizarea corectă a datelor:

1 | Identificați modele de comportament

Înțelegerea modelelor se referă la recunoașterea rutinei standard a vizitatorilor dvs. în timp ce explorează site-ul dvs. Web.

Aceste informații vă pot spune ce vă interesează cu privire la produsele, serviciile și designul dvs. web, inclusiv secțiunile pe care le evită.

Aceste cifre sunt ușor accesibile în Google Analytics cu ajutorul platformelor de analiză pentru consumatori / clienți,

cum ar fi Google Analytics, dar este eficient pentru timpul și bugetul dvs. să angajeze un strategist de conținut.

Experții în marketing vor explica ce înseamnă aceste comportamente și cum să schimbe interesul pasiv în acțiuni valoroase.

Mai jos sunt enumerate tipurile de date privind angajamentele clienților (Google Analytics):

  • Vizualizări de pagină: Numărul de vizualizări per pagină
  • Vizite unice: numărul de vizualizări pentru o anumită pagină
  • Timpul mediu pe pagină: durata de timp pe care un utilizator rămâne pe o pagină
  • Rata de respingere: Rata în cât de repede vizitatorii părăsesc o pagină
  • Procentul de ieșire: procentajul de utilizatori care părăsesc o pagină sau un număr de pagini

2 | Utilizați instrumentele potrivite pentru datele de analiză a clienților

Există o mulțime de instrumente de analiză a datelor despre clienți,

aflate în lumea de astăzi, care vă conduc către o înțelegere mai bună a clienților dvs.,

dar care dintre acestea vă vor oferi cea mai mare influență asupra concurenților dvs.?

Analitycs

Iată câteva instrumente de analiză a consumatorilor și a cercetării de piață pe care le recomand:

  1. Răspundeți publicului: introduceți un cuvânt cheie și ATP vă va furniza întrebările, propunerile și comparațiile de top pe motoarele de căutare populare.
  2. Google Trends: Un instrument care analizează interogările de căutare de top din Căutarea Google.
  3. UberSuggest: va genera cuvinte cheie pentru a vă optimiza strategia de marketing
  4. Keyword.io: Colectează cuvinte cheie foarte relevante pentru a interpreta și a vă conecta cu publicul.
  5. Buzzsumo.com: Găsiți subiectele în curs de dezvoltare din industria dvs. despre care vorbesc consumatorii.

3 | Practicați predictiva Analytics

Analiza predictivă “este o formă de analiză avansată” care aplică “date noi și istorice” pentru a prezice activitatea, comportamentul și tendințele consumatorilor.

Acesta este motivul central al compilării datelor: cunoașterea pasului următor al clienților noștri, repetarea clienților și a potențialilor clienți și conducerea lor spre conversii profitabile.

Până în 2022, piața de analiză predictivă se așteaptă să crească la 12,41 miliarde, comparativ cu 4,56 miliarde în 2017.

Prin aplicarea datelor pentru a anticipa acțiunile viitoare, mai degrabă decât pentru a înregistra comportamentele din trecut,

puteți personaliza o cale pentru fiecare tip de client și le puteți direcționa către un produs pe care îl consideră necesar, dorințe și valori.

Analytics

Segmentarea clienților, procesul de împărțire a clienților în grupuri,

este un atribut important în analiza predictivă pentru a înțelege comportamentul de cumpărare al mai multor persoane de consum.

Iată câteva sfaturi de luat în considerare atunci când investiți timp în analiza predictivă:

  • Observați istoricul achizițiilor clienților dvs. sau interacțiunile pentru a aduna ce tipuri de produse le găsesc valoroase în companie și modul în care acestea se angajează cu marca dvs.
    Atunci când aceste informații sunt colectate, duceți clienții către tranzacții, produse și servicii pe care le-ați prezis că le va interesa.
  • Colectați caracteristicile clienților returnați pentru a le compara cu clienții potențiali sau noi.
    Prin această colecție veți înțelege atributele de bază ale clienților fideli, manevrați astfel eforturile dvs. de marketing pentru a veni în întâmpinarea clienților noștri care dovedesc că prezintă mai multe trăsături de loialitate decât altele.
  • Controlați rata de creștere a clienților sau clienții care întrerup abonamentul, produsul sau serviciul într-o anumită perioadă de timp. În descoperirea ratei de pierdere a datelor prin intermediul datelor, o echipă de marketing poate crea modalități de a mări retenția și de a reduce eforturile de cheltuieli pentru consumatorii care sunt mai dispuși să le atribuiți.

Explorați cel mai bun software de analiză predictivă și echipa de strategie pentru conținutul Fahrenheit vă poate ajuta să aplicați cel mai bun software pentru campania dvs. digitală.

4 | Utilizați aceste date pentru a personaliza

Acum că ați adunat informații despre clienți cu privire la modelele de cumpărare, caracteristicile de loialitate și caracteristicile de uzură,

este timpul să creați conținut și design care personalizează experiența fiecărui client.

Este o experiență frustrant de a fi afișat un conținut de marcă care are relevanță zero pentru cine sunteți,

iar brandurile nu au nici o scuză pentru a împinge acest tip de conținut atunci când există multe modalități de personalizare a experienței unui client:

1 | Îndeplinirea nevoilor lor: informația, produsul sau serviciul dvs. îndeplinesc nevoile directe ale clienților dvs.? Răspunde la întrebările lor?

2 | Solidificați personajele consumatorilor: Recunoașteți mai multe tipuri de consumatori care interacționează cu marca dvs. zilnic și, dacă da, îi analizați atunci când creați conținut?

3 | Utilizați diferențele dintre canalele digitale: Personalizați experiența fiecărei platforme pe care o utilizați? De exemplu, experiența consumatorilor pe o pagină de destinație mobilă este unică comparativ cu pagina de destinație pentru desktop?

Cum poți să realizezi o broșură îngrijită, eficientă și de actualitate!

Broșurile sunt o modalitate excelentă prin care poți promova aproape orice. Acestea pot fi folosite pentru evenimente, oferte de servicii, meniuri, hărți, iar lista poate continua. Mai jos sunt câteva sfaturi de urmat pentru a profita cât mai mult de potențialul unei broșuri. Acestea vor face ca broșurile tale să fie aliniate la cerințele actualului trend, să se prezinte îngrijit, rafinat și cel mai important, să fie eficiente în scopul lor.

De ce faci asta?

înainte de a începe, este important să știi de ce vrei să realizezi broșura și ce anume îți propui să realizezi cu ajutorul acesteia. Prin stabilirea acestor aspecte îți va fi mai simplu să redactezi mesajele pe care vrei să le transmiți, și vei știi dacă și cum anume ar trebui să arate mesajele.

Profită de copertă!

Oamenii judecă o carte după coperte. Iar pentru mulți oameni, broșurile sunt doar un set de coperte. Altfel spus: copertele broșurilor tale ar trebui să fie de impact, captivante, puternice și impecabile.

Creativitatea nu strică niciodată.

Folosește un stil grafic care să reprezinte afacerea ta și care să atragă atenția ochiului. Dar ține minte, totul se face cu moderație.

Spațiul alb este prietenul tău.

Dacă o broșura pare prea înghesuită, ochiul unui simplu cititor nu va avea o direcție pe care să o urmeze. Astfel, multe persoane vor abandona citirea acesteia pe parcurs.

Nu uita de imagini!

Încearcă să ai un echilibru între imagine și text atunci când transmiți mesajul. Este plictisitor pentru un cititor să aibă doar paragrafe întregi de text, fără elemente vizuale care să susțină mesajul tău.

Nu enumera pur și simplu caracteristicile.

Oamenii sunt interesați doar de ceea ce le este folositor lor. Din nefericire, toate caracteristicile produsului tău nu se încadrează în această categorie. În schimb, beneficiile acestor caracteristici vor reprezenta cu siguranță un punct de interes pentru clientul tău.

Nu vorbi despre tine!

Gândește-te la clientul tău și centrează broșura ta în jurul problemei pe care tu o rezolvi pentru el, nu pe, produsul tău și nici pe tine.

Nu încerca să spui totul!

Înghesuirea de prea multă informație în broșura ta poate afecta impactul mesajul pe care îți dorești să-l transmiți, pentru că, de multe ori, dacă spui totul, de fapt nu spui nimic.

O broșură tradițională, monotonă, fără sclipire, nu va avea probabil niciun impact în cadrul publicului tău țintă, iar mai devreme sau mai târziu va ajunge la gunoi. în schimb, o broșură realizată într-un mod unic, creativ, care să ilustreze specificitatea ta, urmând și sfaturile enumerate mai sus, poate reprezenta o cale excelentă de, dezvoltare a notorietății și profitului afacerii tale.

Termenul World Wide Web sau prescurtat www (Istorie)

Termenul World Wide Web, abreviat WWW sau și www, numit scurt și web, care în engleză înseamnă „pânză” (de păianjen); de multe ori este confundat cu rețea (net) și se pronunță /ˌwɝːld waɪd wɛb/ respectiv /wɛb/ (v. AFI), iar pe românește [ pron. ŭeb ] , este totalitatea siturilor / documentelor și informaților de tip hipertext legate între ele, care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet (net = rețea ). Documentele, care rezidă în diferite locații pe diverse calculatoare server, pot fi regăsite cu ajutorul unui identificator univoc numit URL. Hipertextul inclusiv imagini etc. este afișat cu un ajutorul unui program de navigare în web numit browser, care descarcă paginile web de pe un server web și le afișează pe un terminal „client” la utilizator.

WWW este numai unul din numeroasele servicii și aplicații informatice disponibile în Internet. Alte servicii sunt de exemplu: afișarea de informații cu formă de text, imagini și sunete, poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații FTP, chat, aplicații video și video on demand, servicii telefonie și telefonie cu imagine prin Internet de tip VoIP, posturi de radio și televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, răspândirea știrilor prin metode RSS, toate genurile de grafică și muzică, lucrul pe un calculator de la distanță prin Internet, grupuri de discuții pe diverse teme, sisteme de jocuri interactive, distribuție de software ș.a.

Browserele actuale pot nu numai să afișeze pagini web, ci oferă și interfețe către celelalte servicii Internet, având astfel un efect integrator (pentru toate serviciile e suficient un singur browser). De aceea granițele dintre serviciul WWW și celelalte servicii din Internet nu sunt întotdeauna clare.

Istoric

Webul a fost inventat în 1989 la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) din Geneva, Elveția. Propunerea inițială de creare a unei colecții de documente având legături între ele [1] a fost făcută de Tim Berners-Lee în martie 1989. Propunerea a apărut în urma problemelor de comunicare pe care le întâmpinau echipele de cercetători ce foloseau centrul, chiar și folosind poșta electronică. 

Primul server web folosit de Tim Berners-Lee, acum la Microcosm, muzeu al CERN

Primul prototip al acestei colecții (mai întâi în format de text simplu) a apărut nu mult înainte de decembrie 1991, când s-a făcut prima lui demonstrație publică. Studiul a fost continuat prin apariția primei aplicații grafice Mosaic, în februarie 1993, realizată de cercetătorul Marc Andreessen de la centrul universitar National Center for Supercomputing Applications (NCSA) din orașul Urbana-Champaign din statul federal Illinois, SUA.

În 1994 CERN și M.I.T. au format Consorțiul World Wide Web, care are drept obiectiv dezvoltarea webului, standardizarea protocoalelor și încurajarea legăturilor dintre site-uri. Berners-Lee a devenit directorul acestui consorțiu. M.I.T. coordonează partea americană a consorțiului, iar partea europeană este coordonată de INRIA, centrul de cercetări francez.

În 1995 Andreessen părăsește NCSA și înființează o nouă companie, Netscape Communications Corp., care se ocupă cu dezvoltarea de software pentru web.

Apoi webul a evoluat până la ceea ce este astăzi, un serviciu multimedia integrativ, având ca suport fizic Internetul.

Berners-Lee și echipa sa au realizat primele versiuni pentru patru componente cheie necesare serviciului web, și anume:

  • protocolul de intercomunicație HTTP;
  • limbajul de descriere a hipertextului HTML, pentru a putea fi afișat de browser;
  • serverul de web;
  • browserul.

Standarde web

Standardele web sunt un termen general pentru standardele formale și alte tehnici specifice care definesc și descriu aspecte ale World Wide Web. În ultimii ani termenul a fost frecvent asociat cu tendința de însușire a celor mai bune practici standardizate pentru construirea, designul și dezvoltarea paginilor Web folosind aceste metode.

Există mai multe standarde și specificații interdependente. Unele dintre ele reglementează și alte aspecte ale Internetului, nu doar World Wide Web, dar toate influențează direct sau indirect dezvoltarea și administrarea paginilor Web și a serviciilor web. În timp ce oricare dintre acestea pot fi denumite „standarde web”, susținătorii mișcării standardelor Web tind să se concentreze asupra acelor standarde care se reflectă direct asupra accesibilității și utilizabilității paginilor web. Standardele Web, într-un sens mai larg, constau în următoarele:

  • Recomandări publicate de World Wide Web Consortium (W3C);
  • Standarde Internet (STD) – documente publicate de Internet Engineering Task Force (IETF);
  • Request for Comments (RFC) – documente publicate de Internet Engineering Task Force;
  • Standarde publicate de International Organization for Standardization (ISO);
  • Standarde publicate de Ecma International (fostă ECMA);
  • Standardul Unicode și numeroase alte Rapoarte tehnice Unicode (UTR) publicate de Unicode Consortium;
  • Înregistrări numerice din evidența Internet Assigned Numbers Authority (IANA).

De obicei, când se discută despre standardele web, următoarele standarde sunt considerate fundamentale:

  • Recomandări făcute de W3C referitoare la limbajele hypertext (HTML sau XHTML);
  • Recomandări făcute de W3C referitoare la foi de stil (CSS);
  • Standarde dezvoltate de Ecma International referitoare la Ecmascript (cunoscut și sub denumirea de JavaScript);
  • Recomandări făcute de W3C referitoare la Document Object Model (DOM).

O recomandare W3C este o specificație sau un set de indicații care, după numeroase propuneri și dezbateri, a primit aprobarea membrilor și directorului W3C.

Un standard de Internet IETF este caracterizat de un grad ridicat de maturitate tehnică și convingerea că protocolul specificat oferă beneficii semnificative comunității Internet.

O specificație care a ajuns la stadiul de standard primește un număr în seria IETF STD, păstrând în același timp numărul IETF RFC inițial.

World Wide Web (pe scurt web sau www) este un sistem hipertext care operează pe Internet. Hipertextul este vizualizat cu un program numit browser, care descarcă paginile web de pe un server web (sau site web) și îl afișează pe ecran. Se pot accesa alte pagini prin legături (sau “linkuri”) care indică altă pagină sau trimite informații pe server.

Origini

La 12 decembrie 1995 la Stanford Linear Accelerator Center (SLAC) a fost instalat un server web și primele pagini Web, care făceau legătura cu biblioteca centrului. Dar primul server web a fost realizat aproape cu un an înainte, la Centrul European pentru Cercetări Nucleare (CERN), la Geneva, în Elveția, și s-a numit la început nxoc01.cern.ch, iar mai apoi info.cern.ch . Iar prima pagină web a conținut chiar prezentarea proiectului și a fost accesibilă la: http://nxoc01.cern.ch/hypertext/www/TheProject.html

În 1990-1991, când Internetul era deja în plină dezvoltare, după ce proiectul și toate modulele acestuia fuseseră elaborate în Statele Unite, la Stanford Research Institute, la UCLA, UCSB, WU etc., prin realizarea a ceea ce numim acum web, a venit rândul europenilor. Mai exact, la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) Geneva, prin proiectul lui Tim Berners-Lee și contribuția câtorva colegi și studenți, a fost creat primul navigator și editor de legături (cu o primă versiune a limbajului HTML) și primul program de server Web. La acea dată comunicația prin Internet, prin serviciile de atunci, adică e-mail, ftp și telnet, mergea bine și era destul de serios folosită de comunitatea academică. În 1991, traficul prin nodul NSF (miezul Internetului) depășea 1 miliard de octeți/oră, iar numărul de calculatoare conectate depășea o jumătate de milion. Tot 1991 este anul în care National Science Foundation renunță la interdicția de folosire a Internetului în scopuri comerciale, creând premisele boomului economic produs de comerțul electronic.

Tim Berners-Lee era preocupat de introducerea hypertext-ului în Internet, în procesul de căutare și regăsire a documentelor. Noțiunea exista, chiar și termenul Hypertext fusese deja introdus de Ted Nelson (1965). Problemele și avantajele parcurgerii informațiilor organizate ca hipertext fuseseră deja analizate de Doag Engelbart, realizator al unui prin sistem online și inventator al mausului.

Tim Berners-Lee scrie încă în 1980, în stagiul la CERN, un program pentru „notebook” intitulat „Enquire-Within-Upon-Everything”, care permite legături între noduri arbitrare. Fiecare nod fiind caracterizat de un titlu, un tip și o listă de legături bidirecționale. Programul a rulat pe mașini Norsk Data sub sistemul de operare SINTRAN-III.

În martie 1989 Tim Berners-Lee scrie lucrarea: „Information management: A proposal”, difuzată pentru comentarii în CERN, însoțită și de lucrarea „Hypertext and CERN”. Ideea de bază a fost cea a accesului la documente pe baza a ceea ce acum numim URL. După mai multe dezbateri și reluări, în septembrie, șeful său, Mike Sendal, cumpără un calculator NeXT (unul din supercalculatoarele vremii) și îi permite să treacă la muncă. Era în luna mai a anului 1990.

În octombrie Tim lucra deja la un navigator cu interfață grafică și la editorul aferent, folosind mediul de dezvoltare NeXTStep. În acest timp proiectul este reformulat în cooperare cu Robert Cailliau, astfel că, atunci când primul server Web devine funcțional, prima pagină vizibilă cu ajutorul navigatorului care încă se dezvolta a fost chiar TheProject.html, cu coordonatele complete:

http://nxoc01.cern.ch/hypertext/www/TheProject.html

Studentul Nicola Pellow reușește să facă un navigator mod linie (în genul lynx-ului actual), astfel că la Crăciunul din 1990 erau demonstrabile atât navigatorul său simplu, cât și cel realizat de Tim Berners-Lee, combinat cu editor și cu o interfață grafică. Era deja posibil accesul la fișiere hipertext și la grupurile de știri.

În 1991 proiectul începe să fie prezentat în diverse colective din CERN, iar în luna iunie este organizat primul seminar de calculatoare cu ajutorul acestui sistem, adică pe WWW.

Din august 1991 fișierele constituind serverul, navigatoarele și editorul de pagini Web au fost puse la dispoziția celor interesați, accesibile prin ftp, și chiar difuzate în cadrul grupurilor alt.hypertext, comp.sys.next, comp.text.sgml, și comp.mail.multimedia. În octombrie încep să funcționeze listele e-mail www-interest și www-talk@info.cern.ch, fiind introdus și accesul cu telnet anonim pe serverul web info.cern.ch. Sunt instalate și punți între WWW si WAIS, respectiv VMS/HELP.

La început de decembrie, în 1991 la San Antonio în Texas are loc conferința Hypertext’91, unde Tim Berners-Lee prezintă un poster și demonstrează sistemul. Tot în acele zile navigatorul W3 este instalat pe VMS/CMS, iar revista CERN Computers Newsletter anunță navigatorul W3 al comunității HEP (fizica energiilor înalte).

În acest context, fizicianul Paul Kunz de la SLAC (Centru colaborând strâns cu CERN-ul), care participase la o consfătuire la Geneva în septembrie, unde, după propria mărturie, Tim Berners-Lee i-a arătat despre ce-i vorba, la revenirea acasă instalează programul de server web și realizează împreună cu colaboratorii săi (Louise Addis, George Crane, Tony Johnson, Joan Winters și Bebo White) câteva documente HTML de legătură spre biblioteca electronică a Centrului. Potrivit relatărilor, pagina Web a SLAC ar fi fost accesibilă/vizibilă din 12 decembrie ora 16. Cert este că Tim Berners-Lee transmite un e-mail vineri 13 decembrie pe listele www-interest@cernvax.cern.ch și www-talk@cernvax.cern.ch, cu copie pentru Paul Kunz, la pfkeb@kaon.slac.stanford.edu, prin care anunță: There is an experimental W3 server for the SPIRES High energy Physics preprint database, thanks to Terry Hung, Paul Kunz and Louise Addis of SLAC.

Spre deosebire de pagina de prezentare a proiectului, folosită de Tim în demonstrații, pagina SLAC permitea navigarea prin documentele bibliotecii, accesibile până atunci doar cu ftp. Drept urmare, când, o lună mai târziu, în cadrul unei prezentări în public la conferința AIHEP’92 din Franța, Tim Berners-Lee accesează demonstrativ serverul din Stanford, unii dintre participanți se pare că au intuit marea realizare.

Echipa de la SLAC a constituit grupul WWW-Wizards care a contribuit serios la dezvoltarea și popularizarea acestui serviciu nou introdus în Internet. Tony Johnson va realiza și el un navigator, numit Midas și disponibil din ianuarie 1993 chiar în mediul X (la fel ca și navigatorul VIOLA, realizat de Pei Wei de la O’Reilly Associates).

Erau deja cam 50 de servere Web în funcțiune, la începutul lui 1993, când apare prima versiune a navigatorului grafic MOSAIC, realizat de Marc Andreesen, cel care a înființat și condus, mai apoi, compania Netscape. Mosaic include multe din facilitățile navigatorului Midas, fiind conceput pentru mediul XWindows din Unix.

În martie traficul datorat World Wide Web-ului, măsurat în nodurile NSF, ajunge la 0,1%. WWW este prezent la conferința Online Publishing’93, la Pittsburg.

Amănunte referitor la acea perioadă, documentele echipei de la SLAC și chiar pagina Web ‘comemorată’ acum, pot fi găsite la: The Early World Wide Web at SLAC: Early Chronology and Documents (1991-1994)

Paul Kunz relatează multe din detaliile apariției World Wide Web-ului într-o conferință la InterLab’99.

Indiscutabil că Web-ul s-a impus, câștigând teren în competiția cu Gopher (serviciu Internet lansat tot în 1991 și operând cu meniuri), prin simplitatea și universalitatea accesului (ideea identificării documentelor prin URL-uri), prin avantajul oferit de sistemul de legături oferit de hypertext și, implicit, de limbajul HTML, pe care se bazează. Pentru prima dată documentele ‘manevrate’ prin Internet pierd monotonia textului cu același tip de literă, includ grafice sau tabele, ulterior figuri și chiar secvențe animate și sunet. Un merit deosebit a avut și navigatorul MOSAIC, precursor al lui Netscape Navigator, Internet Explorer și al celorlalte navigatoare actuale. Dar a fost important și modul în care principiile proiectului și rând pe rând toate programele componente, au fost făcute publice, cu sursele difuzate pe listele e-mail și disponibile prin FTP. Mai mult, la 30 aprilie 1993, apare declarația CERN asupra caracterului public al tehnologiei World Wide Web.

Curând după aceea, Ari Luotonen rescrie programul httpd – nucleul serverului Web, implementând și autorizațiile de acces. În august 1993, la Cambridge Massachusets, are loc primul workshop WWW Wizards. În septembrie traficul Web prin nodurile NSF ajunge la 1%. Apar versiuni operaționale ale MOSAIC și pentru PC-uri cu MS Windows, și pentru Macintosh. În octombrie erau deja 200 de servere Web în funcțiune, inclusiv unul la Casa Albă. Se lansează primul proiect European bazat pe Web. Este anunțată prima conferință privind World Wide Web la Geneva, între 25-27 mai 1994, conferință la care s-au înscris peste 800 de doritori (din care au fost selectați 400). Conferința a subliniat importanta WWW pentru învățământ, materialele fiind accesibile încă la TECFA. În iunie 1994 erau înregistrate deja peste 1500 servere Web.

Lansat ca un instrument care să sprijine cooperarea cercetătorilor fizicieni, World Wide Web-ul devine în doar câțiva ani aproape sinonim cu Internetul. Cu toate că nici navigatoarele și nici editoarele de pagini Web nu au ajuns încă la performanțele visate de Tim Berners-Lee, World Wide Web-ul a ajuns cea mai mare bibliotecă a lumii, cu peste 3 miliarde de documente în prezent. Această dezvoltare a dus la apariția de meserii noi, și la reorganizarea multor activități ținând seama de condițiile publicității pe Web și de posibilități de cooperare greu de imaginat altădată. Cu ajutorul mediilor Web de instruire și cu resursele informaționale și educaționale de pe Web, învățarea și perfecționarea continuă devin accesibile aproape oricui. Mai mult, pare realizabilă și previziunea profesorului Patrick Suppes (din 1967) că fiecare își va putea alege profesorul potrivit, beneficiind de avantajul pe care istoria l-a oferit doar regelui Filip Macedon: ca să-l aibă pe Aristotel ca profesor pentru fiul său, Alexandru.